Ajutati sinistratii inundatiilor

Inundatii 2006, 2008... Inundatii 2010...

Parca s-ar anunta o noua versiune de software. Din pacate, "bugurile" care au fost incluse in versiunile anterioare nu au fost remediate de cei care au avut (si au) puterea sa o faca si uite-asa, noile versiuni sint tot mai "puternice" din punct de vedere a bug-urilor. Decizii cu suport politic de a se construi catedrale de 100 milioane de euro, bani luati pe credite. In locul bisericii (ca si instituie), as fi cautat si gasit metode de a ajuta comunitatile afectate sa acceseze un credit UE in scopul consolidarii sau construirii de diguri. Sigur exista printre preoti oameni cu studii economice sau juridice.

Se construiesc sali de sport in zone care acum sint amenintate de puhoaiele apelor. Tot din fonduri UE. De parca SC Cucu SRL din satul Buha Din Deal nu putea construi o sala din fonduri de la stat. Si daca tot au stat sa intocmeaasca un dosar pentru fonduri UE, o sala de sport e mai importanta decit un dig. E evident pentru oricine, nu ? Macar de-ar fi construit-o pe un deal, sa o poata folosi pe post de dormitor pentru sinistrati. Se aloca bani pentru te miri ce si cind e vorba de diguri... toata lumea uita ca acele ridicaturi de pamint pot ceda, fiind vechi.

Guvernantii... Ei, cu astia e alta poveste. Mai trista. In primul rand pentru ca noi i-am votat. In al doilea rand (si urmatoarele 10000000), pentru ca desi aveau posibilitatea sa remedieze situatia, nu au facut-o. Pentru ca stiau, din statistici si din evenimentele destul de recente, ca zonele X, Y si Z sint amenintate si lovite de inundatii. Aveau informatiile necesare. Putea face ceva. Si evenimentele sint recente tare, nu se pot scuza ca le-au uitat sau ca au fost sub alta guvernare. Si de fapt, faptul ca unele evenimente de natura asta se intimpla sub o guvernare sau alta nici macar nu are importanta. Ar fi tare sa vezi o statistica de genul "Sub guvernarea noastra au murit din cauza inundatiilor doar 1000 de oameni, 450 vaci, 1500 oi, 462012 gaini fata de 1500 oameni, 682 vaci, 1980 oi si 578097 gaini in guvernarea precedenta. Deci, sintem mai buni".

Si ca sa ajung la chestiuni practice, concrete. Un exemplu simplu de proiect proactiv, scos din "tenebrele mintii mele de nespecialist". Se puteau delega citiva consilieri (generic denumit asa) si citiva ingineri specialisti hidro, in zonele cu risc sa:

• ajute la intocmirea documentatiei necesare accesarii de fonduri UE
• gestioneze fondurile
• gestioneze lucrarile (organizarea de santier)
• se asigurare de calitatea lucrarilor
• si ce-o mai fi pe-acolo de facut referitor la lucrari

Cazarea ar putea fi asigurata pe plan local. Care din satenii in cauza nu i-ar gazdui pe cei 2 (consilier + inginer), cu casa + masa pentru o suma de 150 lei pe zi (pentru ambii) daca ar stii ca ei sint acolo sa-i ajute ? Hai sictir.. ca trebuie sa ai diplome de sorbona sa ai ideea asta, nu ? Ar avea oamenii masa, casa, salarul intreg, deplasarea platita si ar mai si face ceva care ar putea spune dupa ani, "Uite, la digul ala am contribuit si eu".

Alte exemple, dar reactive:

• Se pot cauta prin parcurile din programul Rabla masini care sa fie in stare mai buna (sau sa se trieze cele care asteapta sa fie preluate, sau se anunte ca nu se mai preiau masini care sa fie "pre-distruse" de proprietari -- piese lipsa, etc -- dar se pot gasi si alte variatiuni) si fie donate celor carora apele le-au luat masinile (sint destui)
• Unitatile gen "Avicola" ar putea dona un numar de X pui la cei care nu mai au deloc pasari in curte.
• Actiuni similare ar putea face cele cu specific porcin sau cele de crestere a vitelor. Nu mai mult de o vaca sau un vitel pe gospadarie. Dupa putinta.
• Sint ferme care se inchid pentru ca sint falimentare (tot din cauza deciziilor politice foarte "inspirate" - vezi ultimele decizii cu privire la taxele din RO). Se pot prelua de-acolo vitele si ce-o mai fi, despagubiti oamenii pentru vite sau ce animale s-or lua de-acolo si duse in zonele afectate si distribuite celor care au pierdut tot. Fonduri ar trebui sa se gaseasca. O sugestie, domnilor guvernanti: din salariile si comisioanele voastre (ca sint destule), cumparati fiecare din voi aceste animale (gaini, pui, vite, porci, etc) si se rezolva o parte din bani. Sau puteti opri investirea unor fonduri in proiecte destinate esecului de la bun inceput si redirectionati fondurile astfel obtinute. Nu ajutati oamenii cu fonduri obtinute din reduceri de buget la Educatie si Sanatate (v-ati si gasit de unde sa taiati), ca nu rezolvati nimic.
• Ministerul Finantelor, in mareata-i gratie si atotputere, ar putea decide sa acorde deduceri din venitul impozabil tuturor celor care contribuie cu ajutoare pentru sinistrati (evident, cu acte: facturi, bonuri de combustibil, semnaturi ale primarilor, etc). In felul asta, ar mai scuti din presiunea exercitata pe bugete de evenimente de genul asta. De ce ar face asta MF ? Simplu. Pentru ca poate. De ce nu o face ? Eh, aci e mai greu. Pentru ca nu vrea, pentru ca nu-i pasa, pentru ca nu stie cum sa faca metoda de control mai complicata. Stimate MF, un exemplu de procedura de autentificare a costurilor pentru ajutoare: primarul sa semneze pe hartiile doveditoare, omul sa prezinte bonuri si facturi de la furnizor, care sa fie semnate de beneficiarii ajutoarelor (cu cantitati si nume, prenume, data nasterii si CNP-ul beneficiarului) si toate sa poarte semnatura si stampila prefecturii localitatii in cauza si contra-semnatura prefecturii de judet. Iar orarul de lucru cu publicul la prefecturi sa se reduca la 1 ora, din cauza reducerii de personal - sic !!

Si exemple se mai pot gasi. 

Si ca sa revin la chestiuni si mai concrete... In data de 4 iulie 2010, m-am deplasat impreuna cu prietena mea in satul Buruienesti, judetul Neamt, unde am distribuit alimente si haine. Ne-am trezit sambata dimineata, am vazut prapadul care e in Moldova si ne-a cuprins pe amandoi o furie surda. Si din vorba in vorba, ne-am hotarit in 5 minute sa mergem sa-i ajutam. Ne-am dus in Cora, de unde-am cumparat ulei (18 litri), zahar (20 kg), macaroane si taitei (20 pungi x 400g), margarina (6 cutii), otet (4 litri), tampoane (da, e nevoie si de asa ceva -- natura isi urmeaza cursul normal), vata, pateu (48 conserve), carne (12 conserve), orez (7kg), apa plata (15 sticle x 2L), paine (20 franzele x 900g), citeva pachete de sapunuri, bomboane si dulciuri pentru copii (aprox 10 pungi) si probabil inca citeva alte articole pe care acuma nu mi le mai amintesc. Pe lange cele enumerate mai sus, am sunat prieteni si neamuri, le-am explicat ce vrem sa facem si s-au mobilizat si au strans toate hainele care le prisoseau, le-am sortat si pus in saci. In acest fel, am umplut masina personala (vezi pozele mai jos).

Am sunat le 2 prefecturi (Suceava si Neamt) de unde am cerut detalii. Si ne-am hotarit sa mergem spre Doljesti, Neamt. In ziua de 4 iulie, duminica, am pornit la drum. Ajunsi in Neamt, am sunat din nou la Doljesti  de unde ni s-a spus sint mai multe sate afectate in zona, satul Buruienesti fiindu-ne primul in drum si ca sint destule case si familii lovite de necaz. Asa ca am oprit in acest sat si am inceput distribuirea produselor.

Am distribuit produsele in functie de: numarul membrilor familiilor, numarul de copii dintr-o familie si eventualele alte conditii speciale. Primarul din zona ne-a ajutat sa identificam cele mai afectate familii si a fost greu de facut asta, pentru ca au fost multe familii care s-ar fi incadrat in aceasta categorie. Au fost si momente hazlii. Cind am scos pachetele de sapunuri, a fost un localnic care a zis ca lui nu-i trebuie sapun, ca lui nu-i place sapunul :). 

Dar cele mai frumoase momente au fost cele in care copii au vazut bomboanele. Daca la inceput asistau oarecum blazati la tot ce se intimpla, cind au vazut bomboanele au uitat de apa din case, au uitat de noroiul de pe campuri sau de pe ulite. Nu mai vedeau altceva in fata ochilor decit acele mici pungi viu colorate.

In toata experienta asta, a fost un lucru care m-a marcat puternic. Ajunsi in sat, in afara de citeva case de la intrarea in sat care se vedea ca sint puternic afectate de inundatii si prezenta masinilor de la ISU, lumea parea linistita, de parca nu s-ar fi intimplat nimic. Si ni se parea extrem de ciudat si de contradictoriu cu ce era prezentat la stiri. Abia cind a venit primarul si ne-a dus in locurile lovite de ape, am realizat amplitudinea evenimentelor. Lumea era impacata, insa, stiind ca nu au ce sa faca, nu au alta solutie decit sa se impace cu gandul si sa gaseasca singuri o solutie, pentru ca nimeni (a se citi guvernul sau autoritatile statului) nu a facut nimic pentru ei si nici nu va face vreodata la modul la care sa li se rezolve problemele. 

Trebuie spus ca nu numai apa si malul din case era o problema. La sate, toaletele sint afara, in curte. Apele au inundat toaletele, fantinile, straturile cu legume, culturile oamenilor. Exista pericolul izbucnirii unei epidemii sau dezvoltarii de focare de infectii puternice prin patrunderea apei astfel infectate peste aceste straturi si culturi. Oamenii aceia efectiv nu mai au nimic: nici bunuri, nici alimente, nici culturi si foarte probabil iarna care vine se vor intreba frecvent ce vor pune pe masa copiilor.

Mai trebuie sa mentionez ca cei de ISU era prezenti la datorie si ii ajutau pe localnici: le pompau apa din case si din gradini, le distribuiau apa potabila (vezi poza alaturata), se asigurau ca totul decurge conform unui plan stabilit de coumn acord cu autoritatile locale. Din ce am vazut noi erau vreo 3 sau 4 autospeciale prezente la datorie. Acesti oameni sint cu adevarat speciali, facand minuni cu echipament de cele mai multe ori invechit, depasit, inadecvat sau insuficient. Dar ei sint acolo unde e nevoie de ei, pe frig, ploaie, ninsoare, inundatii sau foc. Jos palaria pentru acesti oameni sufletisti, care desi cu salariile diminuate, depun eforturile care le depun.

Pozele sint disponibile aici. Traseul pe care l-am urmat noi e aici. A fost mai lung, pentru ca hainele le-am luat din Bistrita, majoritatea lor. La intoarcere, am profitat din plin de ocazia ivita si am oprit la Cheile Bicazului si Lacul Rosu. 

Una peste alta, tot efortul a meritat, chiar daca am ajuns in Cluj si am picat de somn. 

Am lansat mai multe invitatii similare catre prieteni si cunoscuti, iar in saptamanile care urmeaza, intentionam sa repetam demersul, impreuna cu colegii de la mine de la servici (SmallFootprint SRL) si cu alti prieteni inimosi din cadrul iQuest Technologies.

Urmariti si pe Twitter hashtag-ul #sinistrati pentru a afla cum te poti implica direct, efectiv, in a aduce o alinare unui roman napastuit.

Later edit: Un articol cu un inventar al pagubelor produse in zona aceasta: http://cnstv.ro/component/content/article/2-stiricns/529-efectele-inundatiillor.html